Continuăm seria de articole de introducere în typography cu un articol despre utilizarea spațiului în designul de literă. Fiind designeri, avem tendința să ne concentrăm mai mult pe partea artistică dintr-un font și putem uita uneori un element foarte important al acestuia, mai exact spatiul din jurul caracterului și spațierea dintre caractere sau cuvinte. Spațierea poate influența citirea chiar mai mult decât un font nepotrivit, iar despre acest aspect, vom vorbi în continuare.
Bounding box
Caseta invizibilă care încadrează și delimitează spațiul unui caracter se numește bounding box.
Monospaced și Proportional
Pentru a înțelege care este diferența dintre fonturile monospațiate (monospaced) și cele proporționale (proportional), putem să ne gândim la cât spațiu ocupă în lățime litera „m” față de litera „i”, de exemplu. Este clar că litera „m” are nevoie de mai mult spațiu în jurul ei pentru putea fi citită decât „i”, însă fonturile folosite pe mașinile de scris clasice erau monospațiate. Asta însemna că fiecare caracter, chiar și semnele de punctuație ocupau un spațiu egal, rezultând litere aliniate pe verticală.
Fonturile proporționale, în schimb, se folosesc în prezent în majoritatea cazurilor, fiind mult mai ușor de citit în acest caz datorită faptului că fiecărui caracter în parte îi este atribuit atât spațiu cât e necesar pentru a fi lizibil. Avantajul acestor fonturi constă și în ocuparea unui spațiu mai mic de către un text, fiind optimizat față de fonturile monospațiate.
Letterspacing
După cum probabil v-ați dat seama și din nume, letterspacing se referă la spațiul dintre litere. Aceste spații pot fi mărite sau micșorate, astfel încât aspectul și lizibilitatea unui cuvânt să fie îmbunătățită.
Spațiul dintre litere poate fi modificat prin kerning sau tracking.
- Kerning
Kerning se referă la procesul de ajustare a spațiului între litere, pentru a le face să arate mai bine din punct de vedere vizual;
În programe precum Adobe Photoshop, InDesign, Illustrator sau Quark Xpress, puteți găsi soluții avansate pentru ajustarea spațierilor, inclusiv kerning automat, dar nu trebuie avută de fiecare dată încredere în ele, de multe ori fiind necesară ajustarea manuală.
- Tracking
Față de kerning, tracking-ul se face proporționat între toate literele, aplicând aceeași valoare spațiilor dintre caractere. Tracking-ul se folosește pentru a acorda textului un aspect fie mai aerisit, fie mai condensat, în funcție de necesități.
Wordspacing
Metodele de kerning și tracking, prezentate mai sus, presupun spațierea între caractere singulare, pe când wordspacing se referă la spațierea dintre cuvinte.
Leading
Leading-ul (se pronunță led-ing) se referă la spațierea verticală între rânduri. Această spațiere contribuie și ea atât la aspectul unui text, cât și la urmărirea rândurilor, respectiv la citirea mai ușoară.
E important de ținut minte faptul că dacă wordspacing-ul este mai mare decât leading-ul, suntem tentați să citim se sus în jos, mai degrabă decât de la stânga la dreapta. Acum că am făcut această observație, trebuie să vedem ce înseamnă spațierea ideală.
Spațierea ideală
Atât cuvintele care par aproape legate unele de altele, cât și cele care par la o distanță prea mare, sunt nesatisfăcătoare pentru cititor. În general, orice e prea mult sau prea puțin în materie de spațiere, distrage atenția cititorului de la text către felul în care sunt poziționate cuvintele. Varianta ideală de spațiere îmbunătățește citirea și este plăcută la nivel estetic, iar pentru a obține acest lucru, ne bazăm nu atât pe reguli, cât pe simțul designerului.